Cum ne-a venit ideea… Ideea principala a piesei se bazeaza tocmai pe fapte reale de care unii chiar au avut parte, acestea inspirandu-ne si ajuntandu-ne sa "incoltim" problema si sa dam cat mai multe rezolvari ei.
Si iata piesa… Personajele: - opresor: Rosca junior;
- aliat al opresorului: Gogu;
- opresatul: Alex
- aliat al opresatului: mama lui Alex
- personaje neutre: Tzuca, DR.Rosca.
… si firul epic Piesa incepe cu cei 4 colegi si prieteni, Alex, Rosca, Gogu, Tzuca in pauza de la ora 13.00 la scoala. Rosca sugereaza sa chiuleasca, Gogu si Tzuca il aproba insa Alex spune ca nu poate deoarce trebuie sa-si faca analizele si are meditatii la istorie (materie care ii trebuie la Academia de Politie). Pana la urma Rosca ii promite lui Alex sa vorbeasca cu tatal lui (care era medic) sa-i faca analizele pe gratis. Scena se incheie cum Rosca, Tzuca si Gogu pleaca.
In scena a doua, tatal lui Rosca o suna pe mama lui Alex, ca sa vina la cabinet sa discute despre analizele fiului ei. Mama lui Alex ajunge si Rosca, in urma ei, sta si asculta la usa cabinetului. Doctorul ii da vestea regretabila mamei si anume ca Alex este seropozitiv. Aceasta se sperie si pleaca acasa. Rosca intra in cabinetul tatalui sau si presandu-l il face sa marturiseasca faptul ca Alex este seropozitiv. Astfel incalca dreptul lui Alex la confidentialitate.
Scena a treia se petrece la Alex acasa, acolo unde baiatul afla rezultatul analizelor si isi exprima dorinta de a renunta la Academia de Politie.
Scena a patra are loc la bar. Rosca imprastie vestea ca Alex este "sidos" si le ofera prietenilor informatii eronate asupra modului de transimtere a bolii. Alex apare si observa comportamentul detasat al prietenilor.
In scena a cincea, Tzuca fiind nepasatoare ii spune lui Alex de ce toata lumea il evita si ca Rosca a imprastiat vestea. Acesta este foarte dezamagit si pleaca acasa.
Ultima scena se petrece la Alex acasa, impreuna cu mama lui... Totul se termina cu decizia gresita luata de Alex, anume renuntarea la visul lui, la scoala si la prieteni.
Reprezentatii Numarul de participanti a fost in medie de 40-50 de persoane. Piesa a avut o reprezentatie la Constanta plus inca trei la Timisoara. Grupurile au fost foarte diferite. Un grup a fost format din membri ai altui Club Impact, un altul din persoane mai mari, spre adulte. A mai fost public format din adolescenti. Spre fericirea noastra toate grupurile au fost foarte active.
Publicul a reactionat… Spre uimirea unora, publicul format din adolescenti mai "rebeli" a fost cat se poate de deschis, dand raspunsuri foarte originale si bune De asemenea, interventiile lor au fost mai mult decat ne asteptam. La fiecare reprezentatie am ramas uimiti de colaborarea publicului si, putem spune ca din partea lor, nu au existat prejudecati sau idei preconcepute.
Ce-a fost greu, ce-a fost usor… Punctele slabe pentru actori sau jockeri nu pot fi mentionate deoarece singurele care au fost se datorau "fricii de scena" si emotiilor. Ele au fost "remediate".
Insa la
puncte tari suntem tari: actorii au invatat sa fie spontani, sa se adapteze noilor situatii aduse de public, sa incurajeze publicul si sa fie cat mai deschisi. Jockerul deasemnea si-a intarit aceste abilitati... plus multe altele.
Ceva ce merita povestit… Foarte mult ne-a placut cand un tanar a adaugat o noua scena piesei, scena care a dus la solutionarea problemei
invatati de la noi… Sfaturile noastre sunt ca in primul rand sa nu aveti frica de scena, sa fiti foarte deschisi cu publicul si sa-i incurajati cat mai mult...
Deasemenea, piesa este cu atat mai buna cu cat are priza mai mare la public... Ea trebuie creata pentru public.
Altfel spus:
Trebuie sa-i dai publicului ceea ce-si doreste sa vada! "Sau: “Spune-i-o pe limba lui!"